Cabana Moroșanca - Peștiș, Valea Morii
Vrei să ieși cu familia sau prietenii în natură, aproape de casă, să scapi pentru câteva zile de zumzetul orașului. Fă o rezervare la Cabana Moroșanca și ai parte atât de liniștea și umbra pădurii, cât și de confortul pe care îl ai acasă. Ai aici cam tot ce îți dorești, nu ai foarte mult de mers din oraș și dimineața doar cafeaua poate fi la fel de tare precum aerul de afară.
Situată la 35 km de Oradea, aproape de Aleșd, pe Valea Morii, Cabana Morosanca îmbină mediul rustic cu liniștea pădurii și confortul modern. Locurile de cazare sunt pentru 8 persoane, iar terasa este încăpătoare dotată cu grătar, ceaun, posibilitatea de foc de tabără.
Totodată, cabana vă așteaptă cu bucătărie utilată, loc de relaxare și agrement (terasă, hamace, balansoar, badminton, alte jocuri distractive și, desigur, aer curat). Pentru că suntem într-o epocă în care ne sunt indispensabile, vă punem la dispoziție TV și internet WIFI.
Parcarea auto este încăpătoare, semnal pentru telefonul mobil este, la fel și suficientă pădure pentru drumeții.
Atunci când doriți să vă rupeți de monotonia și forfota orașului, faceți o rezervare la Cabana Moroșanca, pentru că meritați un răsfăț de aer curat și liniște. Cu siguranță veți dori să reveniți la noi.
Vezi locația noastră pe hartă
Despre Peștiș
Localitatea Peştiş a apărut pentru prima dată în documente în anul 1302 sub denumirea de Pestus, iar în 1406 aceasta a fost menţionată în documente precum Possesio Walachis Barathpestese şi Possesio Walakalis Kelemenkenezpestese, dar şi Alsopestes (Pestişul de Jos) şi Felsöpestes (Peştişul de Sus), de asemenea, tot în anul 1406 apare şi aşezarea Possesio Walachalis Solyomtew (Piatra Şoimului). În ceea ce priveşte aşezarea spaţială şi geografică a localităţilor se credea că Peştişul de Jos era amplasat pe Valea Morii, Peştişul de Sus pe Valea Peştişului (spre actualul Pestiş), iar Piatra Şoimului pe Valea Şoimului, în jurul şi în apropierea cetăţii cu acelaşi nume, spre sfârşitul secolului al XVII-lea aşezările rămase din fostul Pestus contopindu-se într-o singură aşezare, numită Pestişul de Piatra Şoimului (Solyomköpestes). Între 1660 şi 1692 aceată localitate făcea parte din Sângeacul de Aleşd, iar în 1713 aceasta aparţinea Fiscului Regal, cuprinzând 25 de familii de iobagi. De asemenea, pe raza acestei aşezări, în partea de vest, în munţii Plopişul, pe Valea Şoimului, aproape de hotarul cu Lugaşul de Sus, s-a construit, în a doua jumatate a secolului al XIII-lea, Cetatea Piatra Şoimului, numită impropriu de unii Cetatea Şinteu. Cetatea a fost construită în timpul regilor arpadieni, pe un pinten de calcar, care domina zona din jur şi care asigura condiţii bune de vizibilitate, spre vest până spre Brusturi şi Tileagd, spre est până spre Şuncuiuş şi Negreni, astfel, povârnişurile prăpăstioase ofereau condiţii favorabile apărătorilor.
Obiective turistice
- Cetatea Şoimilor, 4,5 km nord-vest de centrul satului Peştiş
- Locul fosilifer din valea Lionii, rezervaţie naturală paleontologică.
- Biserica de lemn din Peștiș are o arhitectură diferită de cea a bisericilor din regiune, având întreaga structură de rezistență din lemn. La intrare vom putea admira câteva rânduri scrise în limba latină care amintesc de perioada în care aceasta a fost construită. „Această sfântă biserică s-a făcut în anul 1797 și au lucrat meșterii Bocse Mihaiu…”,„Poinar Miklos assessor consistorialis 1797″ și „Hoc templum ren(o)vatum est in anno 1797″ sunt cele trei inscriptii care amintesc de anul reconstrucției acesteia.